roman

roman

povestiri

povestiri

roman

roman

schițe

schițe

Povestiri umoristice

Povestiri umoristice

roman

roman

Povestiri

Povestiri

povestiri

povestiri

COMENTARII

Popular Posts

About

Blog Archive

Un produs Blogger.

Labels

View My Stats
joi, 10 septembrie 2009
barbarii_copCartea lui Alessandro Baricco, Barbarii.Eseu despre mutaţii, conţine nişte predicţii sumbre în ceea ce priveşte natura umană. Autorul, cunoscut pentru romanele sale Ocean Mare, Mătase, Castele de furie, Fără sânge etc, descrie şi analizează fenomenele caracteristice epocii pe care o traversăm.

El spune că în prezent în lume există o viermuială globală a cărei caracteristică de bază stă în circulaţie: circulaţia informaţiilor, a mărfurilor, a banilor sau a oamenilor. Este vorba de învârtirea într-un carusel al cărui principiu de existenţă este mişcarea, dar o mişcare rapidă, dintr-un loc în altul, o mişcare ce goleşte treptat, realitatea de conţinut.

Profunzimea este înlocuită cu superficialitatea, expresia cu informaţia, dialogul cu comunicarea, adâncimea de reflecţie cu viteza de reacţie. Să te mişti echivalează cu a trăi, chiar dacă viaţa, în noua sa ipostază, aduce cu o alunecare bezmetică la suprafaţa lucrurilor. Dacă te opreşti se iveşte pericolul de a cădea pe gânduri, iar noua paradigmă culturală nu rabdă problemele de conştiinţă, intervalele golite de acţiune, pe scurt viaţa în spirit.

Totul trebuie făcut din mers, în fugă şi fără întrerupere. Dacă ai întrerupt goana, te prăbuşeşti în tine şi asta e infernul (comentează Sorin Lavric în România literară). Baricco numeşte acest nou stil de viaţă « barbarism », în contrast cu acel tipar clasic al tradiţiei umaniste în care valoarea se definea prin ierarhie, profunzime, efort şi stăruinţă. Spuneam într-o postare anterioară despre Petru Creţia care a stat aplecat zece ani pe o carte (Iliada), pentru a o citi şi studia.

In prezent, spune Baricco, ilustrarea cea mai grăitoare a acestui carusel este internetul. Iar pe adepţii acestui stil îi numeşte mutanţi. Autorul mai spune că existenţa lor nu e nenorocire, dar drama este că stilul lor l-a molipsit şi pe al nostru. Aşa se face că nu mai citim cărţi cu desfătarea pe care o făceam altădată, cum nici intransigenţa noastră în materie de valori nu mai e aceeaşi. Lectura se cere a fi făcută cu psihologia clientului de fast food-uri: fără efort şi fără temeri existenţiale.

Apropo de internet, l-am văzut la televizor pe zoso. Bloggerul profesionist, tânăr, spontan şi necomplexat, a spus că blogul i-a adus bani, femei, călătorii. De altfel, nici nu mai locuieşte în România, ci în Germania. Moderatorul, Eugen Istodor, l-a întrebat ce a realizat cu blogul lui (în afară de succesele personale) . Vali Petcu – acesta este numele real al lui zoso - a răspuns că sunt mulţi oameni în lumea asta care citindu-i blogul şi văzând ce inteligent este el (adică bloggerul) au simţit nevoia să-i ceară sfatul.

Iată-l într-o limuzină luxoasă condusă de un negru în costum alb, mergând spre Germania unde–l chemase domnul Porsche. Zoso s-a uitat pe fereastră spre curtea fabricii de automobile şi a spus : măriţi producţia cu 5%. Un consilier în vârstă a intervenit : « Bine, dar suntem în criză ! ». Consilierul a fost concediat pe loc iar lui zoso i s-a făcut cadou un apartament de lux în Berlin, două limuzine şi trei amante.

M-am repezit la calculator intrând repede pe blogul lui zoso. Mi se făcuse o poftă grozavă de lux şi trai neneacă. Am găsit o postare în care erau foarte multe poze de maşini. M-am uitat ca prostul vreo două ore după care am citit nişte comentarii: “Şi eu am văzut undeva un număr asemănător cu al maşinii roşii!” scria cineva. M-am bătut peste frunte şi-am zis: ”Genial, frate, genial!”.

Am băgat şi eu un comentariu în care-l felicitam pe zoso pentru ideea postului. Cuvintele mi-au fost absorbite cu nesaţ de blog şi nu le-am mai văzut niciodată apărute pe undeva. Am găsit postarea în care zoso anunţa că va apărea la Realitatea TV şi-o anunţa pe maică-sa să se uite.

Am postat repede acolo alte felicitări şi m-am uitat la ecran să-mi văd intervenţia publicată. Mă mai uit şi acum, dar degeaba.

0 comentarii: