povestiri

povestiri

roman

roman

schițe

schițe

Povestiri umoristice

Povestiri umoristice

roman

roman

Povestiri

Povestiri

povestiri

povestiri

COMENTARII

Popular Posts

About

Blog Archive

Un produs Blogger.

Labels

View My Stats
joi, 10 septembrie 2009
caietRomanul arată viaţa obişnuită a unei familii, compusă din mamă, tată, copil şi bunică. Viaţa evolueaza, tata şi mama se ceartă, copilul creşte şi devine bărbat, bunica îi cicăleşte pe toţi. Băiatul observă tot dar nu poate să facă legătura logică dintre evenimente. Bunica spune despre el ca e bolnav si trebuie dus la spital. Băiatului îi e frică noaptea şi doarme cu maică-sa în pat. Se ghemuieşte cu capul în părul ei pubian. Aşa se simte apărat şi de bunica şi de lume.

Dimineaţa băiatul se duce la baie cu ea şi priveşte cu încântare cum mama se spală pe dinţi, cum îşi pune chiloţii şi sutienul. Acasa la el vine o educatoare tânără dar nu aşa frumoasă ca mama lui. Intr-o zi băiatul o vede prin uşa întredeschisă de la baie pe educatoare cum este hâţânată de cineva care-şi ţine o mână pe sânul ei iar ea se sprijină de chiuvetă. Mama şi tata se ceartă deseori în bucătărie spunând că se despart. “Şi cu băiatul ce facem?” întreabă mama. “Duceţi-l la spital, nu vedeţi că vă-ncurcă? zice bunica. Băiatului îi place să deseneze. Casa, strada, pomii, pe tata, pe mama, pe bunica.

La un moment dat fiindcă tot o avea la îndemână pe bunica, se răzbună pe ea şi-i tăie mâinile şi picioarele şi capul. Nimeni numai ştia – în caz că se uita la ea - dacă aia era bunica şi unde se afla. Cam în aceiaşi perioadă băiatul aude că părinţii lui spun că bunica dispăruse de acasă. O zi, două, o săptămână şi tot nu apăru. Mereu discutau toţi patru în bucătărie despre faptul că bunica nu mai venise pe acasă şi nu găseau nicio soluţie. Mama şi tata stăteau pe scaune la masă unul în faţa celuilalt, băiatul într-un colţ iar bunica stătea la fereastră. Viaţa curse mai departe şi mama începu să nu mai mânânce.

Tata mai trecea pe acasă să mai tragă câte-o certă cu mama iar bunica o consola pe mama strângînd-o în braţe şi tot spunând : “Din cauza copilului sunt toate, v-am sus să-l daţi undeva”. Un bărbat străin venea şi tot punea întrebări despre dispariţia bunicii. Au căutat-o peste tot în cartier dar n-au găsit-o. Băiatul privea cum mama lui moare şi desena. Familia se destramă, băiatul se simte tot mai singur pentru că rămâne singur. Dar nu rezultă din carte că este foarte supărat. El priveşte lucrurile rele la fel ca şi pe cele bune.

Adrian Chivu a scris un roman în care viaţa este descompusă. Realizează o decupare în bucăţi a unor felii de viaţă care pulsează separat de întregul lor firesc. Şi nu se mai pot reuni, de parcă naşterea întregului ar fi fost întâmplătoare. O forţă uriaşă şi oarbă de dezagregare acţionează peste tot. Autorul scrie o proză atipică, neliniştitoare şi profundă, care aminteşte de Samuel Beckett.

0 comentarii: