Popular Posts
-
Pentru descrierea istoriei eroului său Thomas Mann a ales formula unui jurnal: romanul Doctor Faustus este subîntitulat Viaţa compozitorul...
-
Gustav Aschenbach pleacă din Germania într-o vacanţă la Veneţia. Dorea să-şi încarce bateriile pentru a-şi recăpăta inspiraţia de a compune...
-
Incă de la începutul acestei cărţi există riscul de enervare a cititorului, mai ales a celui din zilele noastre agitate de crize reale sau s...
-
Era în vremea când în Babilon domnea Kurigalzu, regele Sumerului şi al Akkadului, iar în Teba, în ţara numită Miţraim – adică Egipt - fara...
-
Cam în perioada în care Daniel Defoe lucra la celebrul roman Robinson Crusoe Jonathan Swift a scris Călătoriile lui Gulliver , publicat ...
-
Sunt încă mulţi oameni care se întreabă la ce folosesc cărţile. Te distrează sau te-nvaţă ceva ? Sunt întrebări la care nu se găsesc răspun...
-
Am citit prima dată cartea cu mulţi ani în urmă. Ştiu că o luam mereu de la început fiindcă pierdeam şirul. Insă după ce naraţiunea m-a prin...
-
Sunt in statiunea Sfintii Constantin si Elena din Bulgaria. Hotelul este minunat, plaja este minunata si eu sunt minunat de serviciile de a...
-
Criticul literar Harold Bloom se întreabă în cartea sa Canonul occidental de unde a apărut ideea de a crea o operă literară pe care lumea n...

Blog Archive
-
►
2014
(23)
- ► septembrie (2)
-
►
2013
(49)
- ► septembrie (23)
-
►
2011
(35)
- ► septembrie (1)
-
►
2010
(60)
- ► septembrie (4)
-
▼
2009
(115)
-
▼
septembrie
(87)
- Cititorul - de Bernard Schlink
- Inglorious Bastards – film de Quentin Tarantino
- Gog – de Giovanni Papini
- Ordinea naturală a lucrurilor – de Antonio Lobo An...
- Zgomotul şi furia – de William Faulkner
- Internetul omoară literatura
- Turist în Viena
- In numele porcului – de Pablo Tusset
- Care este cel mai mare defect al poporului român ?...
- Amurg – un film ameţitor
- Cei trei muşchetari - de Shakespeare ?!
- Supravieţuitorul – un film de Sergiu Nicolaescu
- RESTUL E TĂCERE – un film de Nae Caranfil
- Luminiţa, mon amour – roman de Cezar Paul-Bădescu
- Barcelona
- Jocul cu mărgele de sticlă – de Hermann Hesse
- Un basm pentru adulţi : TEODOSIE CEL MIC de Răzvan...
- O carte excepţională numai pe jumătate : CUM MI-AM...
- O carte complicată - BUNĂ SEARA LUCRURILOR DE PE A...
- A TREISPREZECEA POVESTE de Diane Settterfield
- Şi eu am fost un « băiuţel » - BĂIUŢEII de Matei ş...
- In Grecia septembrie 9, 2008
- Barbarii. Eseu despre mutaţii – de Alessandro Bari...
- Ahile sau Despre forma absolută a prieteniei. Arie...
- Măreţele maimuţe – roman de Will Self
- Sfârşitul jocului – de Samuel Beckett
- Polemici cordiale - Octavian Paler
- Strania poveste a lui Benjamin Button - de F. Scot...
- Ciudatul caz al lui Ahile Peleianul
- Fata cu portocale – de Jostein Gaarder
- Binevoitoarele - un roman de Jonathan Littell
- CRONICARUL SPORTIV de Richard Ford
- IERUSALIM de Goncalo M. Tavares
- ATLASUL NORILOR de David Mitchell
- ASASINA CULTIVATĂ de Enrique Vila-Matas
- BĂRBAŢI CARE URĂSC FEMEILE de Stieg Larsson
- PORNO - de Irvine Welsh
- CAIET DE DESEN de Adrian Chivu
- LABIRINTUL INTUNECAT de Lawrence Durrell
- EVANGHELIA DUPĂ JIMMY de Didier van Cauwelaert
- MAESTRUL DIN PETERSBURG de J.M. Coetzee
- BARTLEBY. O POVESTIRE DE PE WALL STREET de Herman ...
- HOŢIA LA ROMÂNI de Marius Ghilezan
- INIMILE CELOR PATRU de Vladimir Sorokin
- ZIUA OPRICINICULUI de Vladimir Sorokin
- REŢETA GLORIEI - de Olimpian Ungherea
- ENCICLOPEDIA MORŢILOR - de Danilo Kis
- PAVEL CORUŢ – un « geniu » cu ochi albaştri
- PRIVEŞTE, INGER, CĂTRE CASĂ şi DE LA MOARTE PÂNĂ-N...
- TOTUL ESTE ILUMINAT - de Jonathan Safran Foer
- EXTREM DE TARE ŞI INCREDIBIL DE APROAPE de Jonatha...
- POVEŞTI CORECTE POLITIC DE ADORMIT COPIII de James...
- DEGETE MICI - de Filip Florian
- VÂRSTELE LUI LULU - de Almudena Grandes
- TUAREG de Alberto Vazquez - Figueroa
- Tertipurile lui Haruki Murakami – romanul IN NOAPT...
- CASTELE DE FURIE - de Alessandro Baricco
- Stupefiante în librarii – ECSTASY de Ryu Murakami
- TRAINSPOTTING - de Irvine Welsh
- VIAŢA ŞI FAPTELE LUI ILIE CAZANE - de Răzvan Rădul...
- BINTUIŢII - de Chuck Palahniuk
- O MIE DE FĂRÂME de James Frey
- CUM TRĂIESC MORŢII - de Will Self
- Will Self: un Kafka modern - despre volumul CUCUL ...
- L - AM SERVIT PE REGELE ANGLIEI - de Bohumir Hraba...
- Literatura bate filozofia – SÂMBĂTĂ de Ian McEwan
- ISPĂŞIRE de Ian McEwan
- STRIGAREA LOTULUI 49 - de Thomas Pynchon
- V. de Thomas Pynchon
- Nu e nimic care să facă mai bine decât răul – EŞTI...
- NU AMESTECA DISTRACŢIA CU MUNCA – despre schiţele ...
- UN GEST DE IUBIRE de James Meek
- Becali la librărie
- Orbirea - de Elias Canetti
- Neajunsul de a te fi născut român iulie 10, 2008
- In Paris iulie 3, 2008
- ŞARPELE SCURT - de Bernard du Boucheron
- GLAMORAMA - de Bret Easton Ellis
- AMERICAN PSYCHO - de Bret Easton Ellis
- ISTORIA SECRETĂ - de Donna Tartt
- MIDDLESEX - de Jeffrey Eugenides
- AL 27-LEA ORAŞ - de Jonathan Franzen
- Spaima - de Vladimir Makanin
- Underground - de Vladimir Makanin
- Corecţii - de Jonathan Franzen
- Intermitenţele morţii - de Jose Saramago
- Sectanţii - de Iuri Mamleev
-
▼
septembrie
(87)

Un produs Blogger.

Labels
- ”Augustin Frățilă”
- 1989
- Adrian Năstase
- Adrian Papahagi
- Alex Ștefănescu
- Andrei Terian
- Arsenie
- articole
- Așteptându-i pe barbari
- băieței fripți
- Bloom
- Bogdan Crețu
- booknation
- brandul de țară
- Budapesta
- Bușteni
- calatorii
- canibalism
- carte
- carte nouă
- cartea Instituția
- carti
- carti fundamentale
- carul cu boi
- Catalina Stildescriitor
- catedrale
- cărți
- cenzură
- chestii
- China comunistă
- chinezii
- cianură
- Ciotloș
- Claudiu
- coperta.
- Copiii paznicilor de elefanți
- Copilăria lui Isus
- Cotroceni
- Creta
- Cristina Nemerovschi
- cronica
- cronica literară
- cronică
- cultură
- cutremur
- Danemarca
- De Sade
- Denisa Comănescu
- deontologie
- Diana Daniela Macovei
- din cotidian
- Dostoievski
- dreapta
- drog
- editura Pastel
- egophobia
- elefant
- Emanuela Istrate
- Evgheni Vodolazkin
- Felix Nicolau
- Femeia de porțelan
- femeie decapitata
- film
- fluturele-curcan
- Franzen
- Gabriel Liiceanu
- Gabriela Gavril
- Gaudeamus
- Gonçalo M. Tavares
- Haruki Murakami
- Herg Benet
- hipsteri
- home
- Ierusalim.
- impresii de lectură
- Institutia
- Instituția
- interviu
- Invaziile inimii
- Ioan Suciu
- Iohannis
- J.M. Coetzee
- J.M.Coetzee
- James Meek
- Janos Kadar
- Karth
- Kazantzakis
- lansare
- Laur
- librarii
- Liiceanu
- Lucian Boia
- lucrări
- Marius Gabor
- Megalo Kastro
- Middlesex
- Mihai Iovănel
- Mo Yan
- moderator
- Moise
- Momaia
- Momâia
- momente
- nou volum
- nouă carte
- obsesia
- om liber
- Omul de fier
- Patapievici
- Paul Cernat
- PDL
- pensiile
- Peter Høeg
- Pleșu
- pornografică
- povestire
- R2-D2
- Radu Aldulescu
- Radu Banciu
- recenzie
- reflecţii
- Robert Turcescu
- roman
- roman puternic
- Rusia
- salariile
- Sarah Winman
- schițe umoristice
- Semne Bune
- Sibiu
- Simona Sora
- stânga
- Teodora Dumitru
- Tracus Arte
- Traian Băsescu
- trecutul comunist
- trompeta partid
- Tsukuru Tazaki
- Țara vinului
- umorul
- Valea Prahovei
- valoarea
- Vânătoare de roboți
- vikingi
- Yōko Ogawa
- zăpada
- zece cărți

Despre mine
marți, 8 septembrie 2009
Există ceva la parizieni total deosebit de ceva de la români. I-am observat prin cafenele, la plimbare sau prin metrou. Este expresia feţei. Toţi sunt exuberanţi, veseli, nepăsători, în contrast cu întristaţii români cu figuri cenuşii care merg dimineaţa spre Pipera cu metroul nostru. In timp ce la noi găseşti din 50 în 50 de metri o bancă sau o farmacie, în Paris dai de câte-un bistro - restaurant unde poţi să mănânci bine şi să bei la preţuri cam ca la noi. Am înţeles că salariile lor nu scad sub 2000 de euro iar saptămâna de lucru e mult mai redusă. Poate că ar fi un motiv de veselie, nu ? Istoria noastră se deosebeşte puţin de a lor. In timp ce noi n-am reuşit nici să ne păstrăm Basarabia şi Bucovina, francezii au ajuns cu trupele lui Napoleon la Moscova şi în Egipt. Intr-o perioadă în care Franţa stăpânea mai mult de jumătate din continentul african şi multe insule din Oceania, noi ne luptam cu turcii să nu ne invadeze oraşele şi satele. Metroul lor este făcut din anul 1930. Daca Ceauşescu ar fi fost la putere atunci (şi Pleşiţă şi Merce, etc) am fi avut şi noi metrou în Bucureşti demult.
Mă gândeam - în timp ce mă plimbam pe Champs-Élysées - că în România poţi să vezi multe lucruri franţuzeşti : maşini Peugeot, Renault, Citroen, parfumuri celebre în lume, etc.N-am văzut în Paris un singur Logan. Atunci oare ce avem noi specific, vreo marcă de ceva cum sunt de exemplu aparatele foto Canon japoneze pe care le vezi în mâinile oricărui turist ? Sau orice altceva? N-am găsit răspuns. Un tânăr cam ponosit mergea de ceva vreme pe bulevard paralel cu noi. Deodată ne-a pus în faţă un pahar de plastic scos din buzunar şi ni s-a adresat direct în româneşte : „Ajutaţi un biet românaş amărât !” Când am ajuns în metrou am găsit la tot pasul o mulţime de reprezentante ale naţiunii noastre, cerşind. Le-am auzit vorbind româneşte când îşi stabileau locurile de „muncă” din staţia Saint - Lazare, gesticulând cu paharele de plastic în mână.”Uite că există şi ceva românesc în Franţa !” mi-am zis. Am întâlnit şi bărbaţi tineri scârţâind mizerabil la vioară îngânând ceva în franceză după care veneau cu paharul de plastic pe la fiecare călător spunând : „Bonjour !”. N-am văzut niciun cerşetor de origine asiatică sau cu înfăţişare de arabi. N-am văzut în Paris niciun câine vagabont (şi-am ajuns şi-n suburbii).Poate că singurul câine vagabont prin Paris eram eu.
Mă gândeam - în timp ce mă plimbam pe Champs-Élysées - că în România poţi să vezi multe lucruri franţuzeşti : maşini Peugeot, Renault, Citroen, parfumuri celebre în lume, etc.N-am văzut în Paris un singur Logan. Atunci oare ce avem noi specific, vreo marcă de ceva cum sunt de exemplu aparatele foto Canon japoneze pe care le vezi în mâinile oricărui turist ? Sau orice altceva? N-am găsit răspuns. Un tânăr cam ponosit mergea de ceva vreme pe bulevard paralel cu noi. Deodată ne-a pus în faţă un pahar de plastic scos din buzunar şi ni s-a adresat direct în româneşte : „Ajutaţi un biet românaş amărât !” Când am ajuns în metrou am găsit la tot pasul o mulţime de reprezentante ale naţiunii noastre, cerşind. Le-am auzit vorbind româneşte când îşi stabileau locurile de „muncă” din staţia Saint - Lazare, gesticulând cu paharele de plastic în mână.”Uite că există şi ceva românesc în Franţa !” mi-am zis. Am întâlnit şi bărbaţi tineri scârţâind mizerabil la vioară îngânând ceva în franceză după care veneau cu paharul de plastic pe la fiecare călător spunând : „Bonjour !”. N-am văzut niciun cerşetor de origine asiatică sau cu înfăţişare de arabi. N-am văzut în Paris niciun câine vagabont (şi-am ajuns şi-n suburbii).Poate că singurul câine vagabont prin Paris eram eu.
Etichete:
calatorii
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comentarii:
ce frumos dar ce trist :( "s'il vous plait, m'sieur" era adevarat...
Trimiteți un comentariu