povestiri

povestiri

roman

roman

schițe

schițe

Povestiri umoristice

Povestiri umoristice

roman

roman

Povestiri

Povestiri

povestiri

povestiri

COMENTARII

Popular Posts

About

Blog Archive

Un produs Blogger.

Labels

View My Stats
miercuri, 9 septembrie 2009
animalCartea lui Alessandro Boffa - Eşti un animal, Viskovitz - pare a fi o singură povestire, relatată de mai multe ori, reluată mereu cu obtinaţie, de parcă este necesar să repeţi la nesfârşit un lucru, pentru a-l aprofunda. Viskovitz, personajul principal apare sub diferite identităţi, dar se întâlneşte mereu cu aceleaşi alte personaje, cu Liuba, eterna lui dragoste, iar când îi este lumea mai dragă îi strică idila foştii lui colegi de şcoală, Zucovici, Petrovici şi Lopez care-i erau şi prieteni, dar nişte amici mult mai răi decât nişte duşmani şi asta nu intenţionat, ci din vocaţie.

Dar nici Viskovitz nu era mai breaz. Pe parcursul existenţei sale diversificate, (când melc, când papagal, când leu sau rechin, etc.,) Viskovitz caută să descifreze misterele vieţii şi ale morţii, ale naşterii, ale sensurilor maternităţii, educaţiei, iubirii, eticii sau moralei, dar nu reuşeşte decât să se afunde şi mai tare în neştiinţă şi derută, încât până-n final se scufundă în animalitate, lăsând în urmă marile întrebări care frământă umanitatea. In timp ce era rechin, Viskovitz discută cu tatăl său, preocupat de problema răutăţii. Ii spune tatălui său rechin : „Poate există totuşi un mod de a trăi fără să faci rău celui de lângă tine ! ”, la care tatăl răspunde : „Sigur, să trăieşti pe spatele meu. Ca un blestemat de peşte – ventuză! La naiba, ţi-am explicat deja că nu e nimic care să facă mai bine decât răul. Aici, singura judecată căreia ceilalţi i se supun este a noastră, a dinţilor noştri. Noi facem să funcţioneze blestematul ăsta de ocean, e clar ? Imaginează-ţi ce s-ar întâmpla dacă oricărui incompetent i s-ar permite să trăiască fără a fi devorat.”

Delicios este şi capitolul despre sex, în care Viskovitz este melc. El află oripilat că ei, melcii, sunt hermafrodiţi insuficienţi . ”Ce scârbos !” a replicat el, considerându-se de familie bună . „Şi de ce insuficienţi ?”. I se răspunde că deoarece este imoral să te satisfaci de unul singur. El avea o mămică - tată care-i spune : „Ar fi timpul să începi să priveşti în jur după o partidă bună, perioada de reproducere durează doar câteva saptămâni”. El spune: „Dar cei mai apropiaţi melci sunt la câteva luni de mers!”. I se răspunde : „Greşeşti, fiule, sunt tineri excelenţi chiar aici, în apropiere.” Dar acolo, în apropiere, îi vedea doar pe Zucovici, Petrovici şi Lopez, vechii lui colegi de şcoală. „ Glumiţi.Nu aţi vrea ca eu să …” încercă să protesteze cumva. ”Provin din familii bune, cu un patrimoniu genetic satisfăcător şi cu perspective promiţătoare în evoluţie. Frumuseţea nu e totul, Visko .”

Fost biolog, Alessandro Boffa, (italian de origine rusă) cunoscând în detaliu lumea animală a făcut analogii ale unor funcţii de diferite vieţuitoare cu pasiunile oamenilor. De multe ori, în episoadele care se derulează, se caută dreptatea, morala şi adevărul, dar nu în modul metafizic, ci concret, aşa cum ai cerceta la microscop o gânganie. Rezultatul este că nu se găseşte nici un răspuns la marile întrebări ale umanităţii, ci un fel de fabule în care se arată ce păţeşti în anumite condiţii. Şi că de multe ori, când cauţi iubire dai de o cruzime fără limite sau când vrei răzbunare poţi fi întâmpinat cu adulaţie. Ceea ce este tot mai clar pe măsură ce evoluează lucrurile, este că e greu să înţelegi ceva şi e mai bine să te laşi purtat de instinct fiindcă oricum acesta e mai puternic decât tine. Fiindcă eşti un animal, omule !

De obicei umorul nu atinge aspecte grave, importante. Autori precum Jerome K. Jerome sau P.G. Wodehouse rămân la nivelul evenimentelor cotidiene, la ce se-ntâmplă în familie, la relaţiile dintre rude, la plimbările cu mai mulţi într-o barcă, etc. Comicul lui Boffa, deşi foarte spumos se axează pe subiecte majore. Este cartea care mi-a dat cele mai mari satisfacţii de lectură, făcându-mă să regret că plăcerea s-a terminat prea repede, volumul neavând prea multe pagini.

0 comentarii: