roman
povestiri
roman
schițe
Povestiri umoristice
roman
Povestiri
povestiri
COMENTARII
Popular Posts
-
Pentru descrierea istoriei eroului său Thomas Mann a ales formula unui jurnal: romanul Doctor Faustus este subîntitulat Viaţa compozitorul...
-
Gustav Aschenbach pleacă din Germania într-o vacanţă la Veneţia. Dorea să-şi încarce bateriile pentru a-şi recăpăta inspiraţia de a compune...
-
Incă de la începutul acestei cărţi există riscul de enervare a cititorului, mai ales a celui din zilele noastre agitate de crize reale sau s...
-
Era în vremea când în Babilon domnea Kurigalzu, regele Sumerului şi al Akkadului, iar în Teba, în ţara numită Miţraim – adică Egipt - fara...
-
Cam în perioada în care Daniel Defoe lucra la celebrul roman Robinson Crusoe Jonathan Swift a scris Călătoriile lui Gulliver , publicat ...
-
Sunt încă mulţi oameni care se întreabă la ce folosesc cărţile. Te distrează sau te-nvaţă ceva ? Sunt întrebări la care nu se găsesc răspun...
-
Am citit prima dată cartea cu mulţi ani în urmă. Ştiu că o luam mereu de la început fiindcă pierdeam şirul. Insă după ce naraţiunea m-a prin...
-
Sunt in statiunea Sfintii Constantin si Elena din Bulgaria. Hotelul este minunat, plaja este minunata si eu sunt minunat de serviciile de a...
-
Criticul literar Harold Bloom se întreabă în cartea sa Canonul occidental de unde a apărut ideea de a crea o operă literară pe care lumea n...
Blogroll
About
Blog Archive
Labels
- ”Augustin Frățilă”
- 1989
- Adrian Năstase
- Adrian Papahagi
- Alex Ștefănescu
- Andrei Terian
- Arsenie
- articole
- Așteptându-i pe barbari
- băieței fripți
- Bloom
- Bogdan Crețu
- booknation
- brandul de țară
- Budapesta
- Bușteni
- calatorii
- canibalism
- carte
- carte nouă
- cartea Instituția
- carti
- carti fundamentale
- carul cu boi
- Catalina Stildescriitor
- catedrale
- cărți
- cenzură
- chestii
- China comunistă
- chinezii
- cianură
- Ciotloș
- Claudiu
- coperta.
- Copiii paznicilor de elefanți
- Copilăria lui Isus
- Cotroceni
- Creta
- Cristina Nemerovschi
- cronica
- cronica literară
- cronică
- cultură
- cutremur
- Danemarca
- De Sade
- Denisa Comănescu
- deontologie
- Diana Daniela Macovei
- din cotidian
- Dostoievski
- dreapta
- drog
- editura Pastel
- egophobia
- elefant
- Emanuela Istrate
- Evgheni Vodolazkin
- Felix Nicolau
- Femeia de porțelan
- femeie decapitata
- film
- fluturele-curcan
- Franzen
- Gabriel Liiceanu
- Gabriela Gavril
- Gaudeamus
- Gonçalo M. Tavares
- Haruki Murakami
- Herg Benet
- hipsteri
- home
- Ierusalim.
- impresii de lectură
- Institutia
- Instituția
- interviu
- Invaziile inimii
- Ioan Suciu
- Iohannis
- J.M. Coetzee
- J.M.Coetzee
- James Meek
- Janos Kadar
- Karth
- Kazantzakis
- lansare
- Laur
- librarii
- Liiceanu
- Lucian Boia
- lucrări
- Marius Gabor
- Megalo Kastro
- Middlesex
- Mihai Iovănel
- Mo Yan
- moderator
- Moise
- Momaia
- Momâia
- momente
- nou volum
- nouă carte
- obsesia
- om liber
- Omul de fier
- Patapievici
- Paul Cernat
- PDL
- pensiile
- Peter Høeg
- Pleșu
- pornografică
- povestire
- R2-D2
- Radu Aldulescu
- Radu Banciu
- recenzie
- reflecţii
- Robert Turcescu
- roman
- roman puternic
- Rusia
- salariile
- Sarah Winman
- schițe umoristice
- Semne Bune
- Sibiu
- Simona Sora
- stânga
- Teodora Dumitru
- Tracus Arte
- Traian Băsescu
- trecutul comunist
- trompeta partid
- Tsukuru Tazaki
- Țara vinului
- umorul
- Valea Prahovei
- valoarea
- Vânătoare de roboți
- vikingi
- Yōko Ogawa
- zăpada
- zece cărți
Despre mine
miercuri, 3 martie 2010
Tânărul coboară de pe scuter şi se duce acasă. În faţa uşii nu-şi scoase cheia (poate n-o avea la el) şi încearcă să forţeze intrarea cu ajutorul unor unelte de spărgător. Aflându-se în interiorul apartamentului se poartă de parcă nu-şi aminteşte locul. Încet, ne lămurim : nu era locuinţa tânărului. Se dusese la telefon să asculte mesajele : « suntem plecaţi în concediu pentru trei zile... »E clar, e un hoţ ordinar. Altfel, e frumuşel şi seamănă cu Johnny Depp. Face baie, îşi spală hainele murdare şi seara se culcă în patul comod al unei familii străine. Dimineaţa îşi găteşte mâncarea cu ceea ce găseşte prin bucătărie. Îşi bagă nasul în toate oalele şi borcanele. Ce nenorocit ! Odihnit şi bine hrănit, pleacă.
De aici începe stupefacţia spectatorului român : ce fel de hoţ era acela care nu fură nimic din casă ? Mai şi spălase pe jos şi lăsase bucătăria lună. Dar ziua trece şi i se face din nou foame şi somn. Va găsi el o casă din care stăpânii sunt plecaţi. Vede o vilă frumoasă înconjurată de o grădină splendidă. Zăreşte un mic teren de antrenament pentru golf. Intră pe uşa neîncuiată a casei şi examinează locul.
De undeva se aude o voce din telefonul cu mesaje : « Răspunde dracului la telefon ! » . Se auzi de mai multe ori şi nimeni nu se duse să răspundă. Pentru el era clar : nu era nimeni acasă. Intră în fiecare cameră să se lămurească dacă este cineva pe acolo. Nimeni. Putea să-şi îndeplinească ritualul liniştit ; adică să-şi spele hainele, să facă baie şi să doarmă. Se dezbrăcă şi începu să umble gol prin casă.
Cineva însă îl privea pe furiş. El nu descoperise că în casă era totuşi cineva : stăpâna casei. O femeia tânără, delicată şi frumoasă, plină de vânătăi de la bătăile soţului. (Cred că e minunata actriţă care a jucat şi în Lost, Seung-yeon Lee ).
Când ea apare în faţa lui, el nu zice nimic. Ea nu zice nimic. Se privesc doar, se acceptă din priviri unul pe altul. Jumătate din film nimeni nu scoate o vorbă. Pare un film mut. Dar nu e. Ea se urcă pe scuterul lui şi părăseşte casa în care era snopită în bătăi de către soţul ei. Amândoi încep să practice modul de viaţă cel mai ieftin din lume. Pătrund în case străne, ascultă mesajele de pe telefon (« Suntem plecaţi o lună în California ! ») şi folosesc bucătăria respectivă. Este riscant, este ilegal, dar sunt liberi. Şi se iubesc. Dar şmecheria nu merge de multe ori. Se întâmplă mai multe lucruri, dar nu le mai povestesc.
Dar există nişte scene formidabile. Modul în care el aflat în închisoare îşi bate joc de gardian. Sau secvenţa în care participă la masă cu iubita lui acasă la ea în prezenţa soţului, fără ca acesta să-l vadă. Pentru prima dată ea e veselă şi râde tot timpul, ceea ce-l scoate din sărite pe soţul care n-o văzuse niciodată zâmbind şi nu înţelege nimic.
Dar în cameră se mai află şi el, care se mişcă atât de abil şi fără zgomot în spatele soţului, încât acesta nu-l poate vedea ; îi tot spune soţiei : « Nu ţi se pare că mai e cineva în cameră ? »
Se argumentează în mod subtil în acest film ideea că pentru libertate şi iubire trebuie să faci orice. Să rabzi bătăi crunte, să te antrenezi în perfecţionarea mersului fără zgomot, să loveşti cu precizie mingea de golf. Să nu ţii seama de convenţii sociale fiindcă toate sunt nişte manifestări de ipocrizie. Să trăieşti primejdios fiindcă merită.
Este unul dintre filmele cele mai frumoase pe care le-am văzut. Mulţumesc AnaAyanei şi lui Liviu Drugă pentru recomandarea lui.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 comentarii:
Asa am zis si eu: unul dintre cele mai frumoase filme. Ma bucur ca ti-a placut. Si, in aceeasi atmosfera, poti incerca si Fa yeung nin wa (in the mood for love), de nu l-ai vazut inca.
.-= Liviu Drugă´s last blog ..Ca un autor iresponsabil ce sunt =-.
si "bin-jip" (aka "3-iron"), si "in the mood for love" - o bijuterie de film, un tablou aproape la propriu - mizeaza mai degraba pe ceea ce nu se spune, nu se face, deci cumva pe ne-intamplat sau, oricum, pe sugestia rafinata, si nu pe explicit, desi vorbim de un cadru vizual.
eh, vorba aia, SE merita!
.-= voroncas´s last blog ..ofertă irezistibilă de job – special pentru animalul din tine! =-.
p.s. emoticonul din mesajul anterior a iesit dintr-o combinatie neintentionata. :)
.-= voroncas´s last blog ..ofertă irezistibilă de job – special pentru animalul din tine! =-.
Liviu Drugă:
Constat ca ai recomandari foarte bune. In the mood for love l-am vazut.
Mă bucur că l-ai văzut și i-ai dat steluțe :) Faină și cronicuța. Kim Ki-duk mai are filme de acest gen. Mie mi-a mai plăcut și Arcul (Hwal). Tot așa, puțin dialog dar un film mișcător.
.-= Ana´s last blog ..Vizitatorii =-.
voroncas:
Se merita, da! Am vazut in the mood for love; e ceva cu totul special, ca si bin-jip. Dar cred ca bin-jip este olecuta mai bun. Desi "miza pe ceea ce nu se spune" din primul este de impact formidabil.
Ana:
Am notat ! :)
In the mood for love e mai altfel. Acolo culorile vorbesc, muzica vine în completare, imaginile vin ca la vals. Slow motion, rafinament. Pe unii îi obosește, pe alții îi hipnotizează.
E filmul de referință a lui Wong Kar Wai. Despre celelalte criticii spun (măi ce răutăcioși!): filmele dinaintea lui In the mood și fimele de după I.t.m.f.l.
.-= Ana´s last blog ..Vizitatorii =-.
Ana:
Iată ce spune criticul Alex Leo Şerban în Liternet :
Un domn Chow, o doamnă Chan, începutul anilor '60, la Hong Kong...
Fumul ţigărilor lui, eleganţa rochiilor ei, un refren revenind obsesiv de cîte ori ea coboară scările, de cîte ori el le urcă, fumul ţigărilor lui cînd se gîndeşte la ea, eleganţa rochiilor ei cînd se gîndeşte la el şi-apoi coboară, iar el o priveşte în timp ce urcă, ploaia care a stat, ceasul care ticăie-n continuare, şi iarăşi ploaia, ceasul din nou, şi-apoi un secret ascuns în zid, ca un fum, după ani şi ani, cînd fumul s-a risipit, dar nu şi freamătul inimii fredonînd acelaşi refren, quizas?, quizas?, quizas?... (++++)
desi 'in the mood...' e primul titlu de wkw care vine in minte multora, fiind un fel de 'casablanca' al anilor 00, recunosc k prefer acestuia primul film de wkw pe care l-am vazut - 'chungking express' (1994)...
de asemenea, draga isuciu, daca ai stomacul tare, iti recomand 'seom' (2000) de kim ki-duk - de asemenea, primul film al acestuia vz de mine.
ps merci pt postarea cronicii, e de-acu fix 10 ani! :)
Leo:
Am sa ma reped la Seom. Sunt foarte curios. Am postat cronica ta, tocmai pentru a ridica discutia la cota unor interventii avizate, nu cum sunt cele ale mele. Dar se vede de catre oricine ca In the mood for love (wkw) este un film mare si de referinta. In ceea ce ma priveste insist asupra faptului ca filmul lui Kim Ki-duk Bin Jip mi se pare foarte profund. Am mai vazut si alte filme ale lui (Shi gan , Hwal) care tradeaza si trateaza aceleasi obsesii (dragostea, infractiune, libertatea…), am recunoscut unii dintre actori folositi peste tot in filmele lui, dar Bin Jip mi se pare ceva deasupra tuturor celorlalte pelicule. Este un fel de ‘Vorbeste cu ea’ al lui Almodovar, regizor cu filme care nu sunt toate de acelasi nivel. Dar sa vad Seom si poate ma mai gandesc la comparatii. Multumesc mult pentru comentariu! :)
Trimiteți un comentariu