roman

roman

povestiri

povestiri

roman

roman

schițe

schițe

Povestiri umoristice

Povestiri umoristice

roman

roman

Povestiri

Povestiri

povestiri

povestiri

COMENTARII

Popular Posts

About

Blog Archive

Un produs Blogger.

Labels

View My Stats
miercuri, 3 martie 2010
Tânărul coboară de pe scuter şi se duce acasă. În faţa uşii nu-şi scoase cheia (poate n-o avea la el) şi încearcă să forţeze intrarea cu ajutorul unor unelte de spărgător. Aflându-se în interiorul apartamentului se poartă de parcă nu-şi aminteşte locul. Încet, ne lămurim : nu era locuinţa tânărului. Se dusese la telefon să asculte mesajele : « suntem plecaţi în concediu pentru trei zile... »

E clar, e un hoţ ordinar. Altfel, e frumuşel şi seamănă cu  Johnny Depp. Face baie, îşi spală hainele murdare şi seara se culcă în patul comod al unei familii străine. Dimineaţa îşi găteşte mâncarea cu ceea ce găseşte prin bucătărie. Îşi bagă nasul în toate oalele şi borcanele. Ce nenorocit ! Odihnit şi bine hrănit, pleacă.

De aici începe stupefacţia spectatorului român : ce fel de hoţ era acela care nu fură nimic din casă ? Mai şi spălase pe jos şi lăsase bucătăria lună. Dar ziua trece şi i se face din nou foame şi somn. Va găsi el o casă din care stăpânii sunt plecaţi. Vede o vilă frumoasă înconjurată de o grădină splendidă. Zăreşte un mic teren de antrenament pentru golf. Intră pe uşa neîncuiată a casei şi examinează locul.

De undeva se aude o voce din telefonul cu mesaje : « Răspunde dracului la telefon ! » . Se auzi de mai multe ori şi nimeni nu se duse să răspundă. Pentru el era clar : nu era nimeni acasă. Intră în fiecare cameră să se lămurească dacă este cineva pe acolo. Nimeni. Putea să-şi îndeplinească ritualul liniştit ; adică să-şi spele hainele, să facă baie şi să doarmă. Se dezbrăcă şi începu să umble gol prin casă.

Cineva însă îl privea pe furiş. El nu descoperise că în casă era totuşi cineva : stăpâna casei. O femeia tânără, delicată şi frumoasă, plină de vânătăi de la bătăile soţului. (Cred că e minunata actriţă care a jucat şi în  Lost,  Seung-yeon Lee ).

Când ea apare în faţa lui, el nu zice nimic. Ea nu zice nimic. Se privesc doar, se acceptă din priviri unul pe altul. Jumătate din film nimeni nu scoate o vorbă. Pare un film mut. Dar nu e. Ea se urcă pe scuterul lui şi părăseşte casa în care era snopită în bătăi de către soţul ei. Amândoi încep să practice modul de viaţă cel mai ieftin din lume. Pătrund în case străne, ascultă mesajele de pe telefon (« Suntem plecaţi o lună în California ! ») şi folosesc bucătăria respectivă. Este riscant, este ilegal, dar sunt liberi. Şi se iubesc. Dar şmecheria nu merge de multe ori. Se întâmplă mai multe lucruri, dar nu le mai povestesc.

Dar există nişte scene formidabile. Modul în care el aflat în închisoare îşi bate joc de gardian. Sau secvenţa în care participă la masă cu iubita lui acasă la ea în prezenţa soţului, fără ca acesta să-l vadă. Pentru prima dată ea e veselă şi râde tot timpul, ceea ce-l scoate din sărite pe soţul care n-o văzuse niciodată zâmbind  şi nu înţelege nimic.

Dar în cameră se mai află şi el, care se mişcă atât de abil şi fără zgomot în spatele soţului, încât acesta nu-l poate vedea ; îi tot spune soţiei : « Nu ţi se pare că mai e cineva în cameră ?  »

Se argumentează în mod subtil în acest film ideea că pentru libertate şi iubire trebuie să faci orice. Să rabzi bătăi crunte, să te antrenezi în perfecţionarea mersului fără zgomot, să loveşti cu precizie mingea de golf. Să nu ţii seama de convenţii sociale fiindcă toate sunt nişte manifestări de ipocrizie. Să trăieşti primejdios fiindcă merită.

Este unul dintre filmele cele mai frumoase pe care le-am văzut. Mulţumesc AnaAyanei şi lui Liviu Drugă  pentru recomandarea lui.

11 comentarii:

Liviu Drugă spunea...

Asa am zis si eu: unul dintre cele mai frumoase filme. Ma bucur ca ti-a placut. Si, in aceeasi atmosfera, poti incerca si Fa yeung nin wa (in the mood for love), de nu l-ai vazut inca.
.-= Liviu Drugă´s last blog ..Ca un autor iresponsabil ce sunt =-.

voroncas spunea...

si "bin-jip" (aka "3-iron"), si "in the mood for love" - o bijuterie de film, un tablou aproape la propriu - mizeaza mai degraba pe ceea ce nu se spune, nu se face, deci cumva pe ne-intamplat sau, oricum, pe sugestia rafinata, si nu pe explicit, desi vorbim de un cadru vizual.
eh, vorba aia, SE merita!
.-= voroncas´s last blog ..ofertă irezistibilă de job – special pentru animalul din tine! =-.

voroncas spunea...

p.s. emoticonul din mesajul anterior a iesit dintr-o combinatie neintentionata. :)
.-= voroncas´s last blog ..ofertă irezistibilă de job – special pentru animalul din tine! =-.

isuciu spunea...

Liviu Drugă:
Constat ca ai recomandari foarte bune. In the mood for love l-am vazut.

Ana spunea...

Mă bucur că l-ai văzut și i-ai dat steluțe :) Faină și cronicuța. Kim Ki-duk mai are filme de acest gen. Mie mi-a mai plăcut și Arcul (Hwal). Tot așa, puțin dialog dar un film mișcător.
.-= Ana´s last blog ..Vizitatorii =-.

isuciu spunea...

voroncas:
Se merita, da! Am vazut in the mood for love; e ceva cu totul special, ca si bin-jip. Dar cred ca bin-jip este olecuta mai bun. Desi "miza pe ceea ce nu se spune" din primul este de impact formidabil.

isuciu spunea...

Ana:

Am notat ! :)

Ana spunea...

In the mood for love e mai altfel. Acolo culorile vorbesc, muzica vine în completare, imaginile vin ca la vals. Slow motion, rafinament. Pe unii îi obosește, pe alții îi hipnotizează.
E filmul de referință a lui Wong Kar Wai. Despre celelalte criticii spun (măi ce răutăcioși!): filmele dinaintea lui In the mood și fimele de după I.t.m.f.l.
.-= Ana´s last blog ..Vizitatorii =-.

isuciu spunea...

Ana:

Iată ce spune criticul Alex Leo Şerban în Liternet :

Un domn Chow, o doamnă Chan, începutul anilor '60, la Hong Kong...

Fumul ţigărilor lui, eleganţa rochiilor ei, un refren revenind obsesiv de cîte ori ea coboară scările, de cîte ori el le urcă, fumul ţigărilor lui cînd se gîndeşte la ea, eleganţa rochiilor ei cînd se gîndeşte la el şi-apoi coboară, iar el o priveşte în timp ce urcă, ploaia care a stat, ceasul care ticăie-n continuare, şi iarăşi ploaia, ceasul din nou, şi-apoi un secret ascuns în zid, ca un fum, după ani şi ani, cînd fumul s-a risipit, dar nu şi freamătul inimii fredonînd acelaşi refren, quizas?, quizas?, quizas?... (++++)

als spunea...

desi 'in the mood...' e primul titlu de wkw care vine in minte multora, fiind un fel de 'casablanca' al anilor 00, recunosc k prefer acestuia primul film de wkw pe care l-am vazut - 'chungking express' (1994)...

de asemenea, draga isuciu, daca ai stomacul tare, iti recomand 'seom' (2000) de kim ki-duk - de asemenea, primul film al acestuia vz de mine.

ps merci pt postarea cronicii, e de-acu fix 10 ani! :)

isuciu spunea...

Leo:

Am sa ma reped la Seom. Sunt foarte curios. Am postat cronica ta, tocmai pentru a ridica discutia la cota unor interventii avizate, nu cum sunt cele ale mele. Dar se vede de catre oricine ca In the mood for love (wkw) este un film mare si de referinta. In ceea ce ma priveste insist asupra faptului ca filmul lui Kim Ki-duk Bin Jip mi se pare foarte profund. Am mai vazut si alte filme ale lui (Shi gan , Hwal) care tradeaza si trateaza aceleasi obsesii (dragostea, infractiune, libertatea…), am recunoscut unii dintre actori folositi peste tot in filmele lui, dar Bin Jip mi se pare ceva deasupra tuturor celorlalte pelicule. Este un fel de ‘Vorbeste cu ea’ al lui Almodovar, regizor cu filme care nu sunt toate de acelasi nivel. Dar sa vad Seom si poate ma mai gandesc la comparatii. Multumesc mult pentru comentariu! :)