roman

roman

povestiri

povestiri

roman

roman

schițe

schițe

Povestiri umoristice

Povestiri umoristice

roman

roman

Povestiri

Povestiri

povestiri

povestiri

COMENTARII

Popular Posts

About

Blog Archive

Un produs Blogger.

Labels

View My Stats
luni, 22 martie 2010
Adam Walker a crescut în casa părintească împreună cu sora lui, Gwyn, în New-York. De mici şi până la vârsta adolescenţei, fratele şi sora au locuit în aceeaşi cameră, îşi împărtăşeau toate gândurile şi ideile, făceau baie împreună şi erau foarte intimi chiar şi când ajunseseră aproape adulţi. Adică nepermis de mult timp.

Romanul începe însă cu descrierea unei perioade în care Adam Walker era student la Universitatea Columbia unde cunoaşte un profesor care venise să predea temporar cursuri la facultate. Fiindcă nu prea am timp am să vă spun că acest profesor numit Rudolf Born avea o soţie foarte frumoasă şi dornică de sex cu care studentul Walker ajunge repede în pat. Şi asta cu o oarecare îngăduinţă sau chiar îndemn din partea lui Born. De fapt femeia, Margot, nu era chiar soţie, doar trăia cu profesorul Born. Margot devine o profesoară excelentă de sex pentru Adam, fiind şi mai mare ca el cu zece ani.

Adam Walker vrea să devină scriitor. Romanul lui Auster este delicios complicat astfel încât nici nu ne familiarizăm bine cu şirul naraţiunii că mereu se produce câte-o întoarcere în timp sau se introduce un nou  personaj. Astfel, pe la pagina 67 apare un prieten din copilărie al lui Adam, un anume Jim, pe care Walker nu-l mai văzuse de 38 de ani (!) şi care primeşte un manuscris de la Adam pentru a da un verdict cu privire la calitatea prozei. De acolo aflăm câte ceva despre prima etapă a vieţii lui Walker. Este partea întâi a lucrării, întitulată Vara.

Iată un citat din acest capitol : « Cu vigoarea şi rezistenţa celor paisprezece ani pe care îi aveai, ţi-ai revenit rapid după degajarea accidentală şi, când sora ta ţi-a cuprins uşor cu mâna penisul reînsufleţit (sublim extaz, inexprimabilă plăcere), ai continuat cu lecţia de anatomie parcurgându-i şi alte zone ale corpului cu mâinile şi cu gura. [...] ...simfonia de sunete pe care le-aţi scos de – lungul nopţii, separat şi împreună : gemete şi scâncete, oftaturi şi ţipete şi apoi Gwyn a avut primul ei orgasm. [...] În cazul tău, după acea singură greşeală de la început, te-ai bucurat să simţi mâna surorii tale cuprinzându-ţi penisul, mişcându-se în sus şi-n jos în timp ce tu zăceai pe spate, cufundat într-o ceaţă de excitaţie crescândă şi apoi gura ei, mişcându-se tot în sus şi în jos, gura ei cuprinzându-ţi  penisul întărit din nou... »

Gata, ajunge ! Că n-o să vă dau toată cartea. Adam Walker şi-a iubit sora şi ea l-a iubit mult pe el astfel încât incestul nu i-a apăsat deloc pe conştiinţă. Poate că ăsta e mesajul central al acestui roman, anume că dragostea nu ţine cont de niciun fel de convenţii şi tabuuri, deşi mai există un filon adânc explorat, şi anume al complexităţii caracterului lui Rudolf Born ; acesta ucisese un tânăr care-l atacase pe el şi pe Walker pentru a-i jefui.

Born a susţinut că l-a rănit doar pe acel tânăr şi nu a fost niciodată dovedit drept asasin, deşi tânărul fusese găsit mort în urma unor multiple înjunghieri. Chestiunea rămâne nelămurită. O altă surpriză o constituie faptul că Jim o contactează pe Gwyn după moartea lui Walker şi-o întreabă dacă episodul cu incestul a fost adevărat sau pură ficţiune din cartea pe care o scrisese Adam.

Ea neagă şi e stupefiată. Nici ea nici cititorul nu e edificat: au fost întâmplările acelea adevărate, sau nu ?  Poate cineva să se joace cu realitatea în aşa hal încât nimeni să nu mai poată ajunge la certitudini ?  Paul Auster poate.

Pe ultima copertă, Kirkus Rewiew afirmă : « Probabil cel mai bun roman al lui Auster de până acum ». Subscriu.

2 comentarii:

pantacruel spunea...

s-a tradus atat de repede? citisem ceva despre 'invizibil' pe la inceputul anului.a
uster a devenit de curand unul dintre autorii mei preferati, iar acest roman (fragmnete din acesta), pe care inca nu l-am citit m-a impresionat deosebit prin faptul ca este scris in mare parte la persoana a doua (cel putin asa am inteles eu din secventele pe care le-am parcurs deja).
bine ca mi-ai amintit de el. ca sa il cumpar :)

isuciu spunea...

Panta:

Mie mi-a placut foarte mult! Merita!