Cum a fost la lansarea cărţii

În prima zi a Târgului Gaudeamus 2011 (23 noiembrie 2011) a fost lume puţină. Exact la ora 18 trecute fix Cosmin Perţa a vorbit în microfonul de la standul editurii Tracus Arte, provocând scurte tresăriri unor capete de vizitatori de prin preajmă. El a făcut o scurtă prezentare a romanului meu („o scriitură aparte în peisajul literar românesc etc.”), după care i-a dat cuvântul scriitorului Ioan Groşan. Acesta a primit cuvântul pasat, dar a spus că nu se simte în largul său vorbind liber şi că va citi după un text. Acesta a fost un mare noroc al meu, fiindcă domnul Groşan mi-a dat la sfârşit hârtia pe care-şi aşternuse impresiile despre cartea mea. Iată textul scriitorului Ioan Groşan :

Prima senzaţie pe care o ai citind romanul „Trei sute de trepte” al lui Ioan Suciu este, încă de la primele pagini, că ai intrat într-un univers epic kafkian.Un Kafka adus, evident, în contemporaneitate, în prezentul strict. Emil, eroul central al cărţii, este un fel de Josef K., funcţionar într-un vag şi imens institut bucureştean. La fel precum personajul autorului „Metamorfozei” Emil este înconjurat de un univers straniu şi ostil, cu fiinţe cosmareşti care par că n-au altă treabă decât să-l şicaneze, să-l chinuie.

Încă de la primele pagini, aflăm că la sfârşitul unei zile de muncă, Emil nu mai poate ajunge acasă fiiindcă, brusc, institutul este înconjurat de un zid înalt şi deşi ceilalţi funcţionari ştiu o poartă, o ieşire, Emil nu o găseşte.Rămâne astfel mai multe zile prizonier al instituţiei; se metamorfozează treptat (şi nu întâmplător am pomenit povestirea „Metamorfoza”) într-un soi de animal uman, dormind prin subsoluri, prin cotloanele acestui sui-generis castel funcţionăresc din care nu poate ieşi, spre deosebire de data asta, de romanul lui Kafka, unde personajul central nu poate ajunge la castelul râvnit.

Este, desigur, o parabolă epică despre singurătate, despre fiinţa prinsă în angrenajul unei lumi fără căpătâi şi fără valori ferme. Şi nu întâmplător singura evadare pe care şi-o poate permite Emil e în somn, fiindcă trezirea înseamnă de fiecare dată plonjarea în acelaşi spaţiu şi timp al unei hăituiri perpetue.

Este o carte cu o scriitură simplă, directă, fără mari arabescuri stilistice. Personajele sunt schiţate rapid, în tuşe ferme, clare, rămânându-ţi în minte.

Vă invit aşadar cu plăceresă citiţi cartea, evident nu înainte de a o cumpăra.

6 comentarii:

mr.hyde spunea...: Din pacate eu n-am mai intrat pe bloguri de o buna bucata de vreme, asa ca n-am aflat decat acum de lansare. Oricum, o sa ajung vineri la targ si promit ca o sa-mi cumpar cartea & ca o s-o citesc. De fapt asta e important.. Numa' bine.; 24 noiembrie 2011, 12:22
isuciu spunea...: mr.hyde:

Ok. Si pentru mine satisfactia cea mare este citirea cartii. Mersi!; 24 noiembrie 2011, 12:36
Șerban Tomșa spunea...: Se anunță un roman tare de tot ! Mă bucur mult că ai fost prezentat de scriitori importanți, precum Groșan și Perța.; 25 noiembrie 2011, 02:05
isuciu spunea...: Şerban Tomşa:

Am avut noroc. Este preferabilă opinia unui prozator, mai ales de talia lui Ioan Grosan, decat cea a unui critic literar. Cred eu !; 25 noiembrie 2011, 10:18
evaziuni spontane spunea...: Comparaţia cu Kafka ne face foarte atenţi...Felicitări, a trecut greul, cum se zice!:); 25 noiembrie 2011, 21:26
isuciu spunea...: eva:

Si eu trebuie sa fiu foarte atent ! :); 26 noiembrie 2011, 11:07

Mofturi de ochelarist

despre literatură, artă și alte chestii

roman

povestiri

roman

schițe

Povestiri umoristice

roman

Povestiri

povestiri

COMENTARII

Popular Posts

Blogroll

About

Blog Archive

Labels

Despre mine

Cum a fost la lansarea cărţii

6 comentarii:

Trimiteți un comentariu