roman
povestiri
roman
schițe
Povestiri umoristice
roman
Povestiri
povestiri
COMENTARII
Popular Posts
-
Gustav Aschenbach pleacă din Germania într-o vacanţă la Veneţia. Dorea să-şi încarce bateriile pentru a-şi recăpăta inspiraţia de a compune...
-
Pentru descrierea istoriei eroului său Thomas Mann a ales formula unui jurnal: romanul Doctor Faustus este subîntitulat Viaţa compozitorul...
-
Incă de la începutul acestei cărţi există riscul de enervare a cititorului, mai ales a celui din zilele noastre agitate de crize reale sau s...
-
Era în vremea când în Babilon domnea Kurigalzu, regele Sumerului şi al Akkadului, iar în Teba, în ţara numită Miţraim – adică Egipt - fara...
-
Cam în perioada în care Daniel Defoe lucra la celebrul roman Robinson Crusoe Jonathan Swift a scris Călătoriile lui Gulliver , publicat ...
-
Criticul literar Harold Bloom se întreabă în cartea sa Canonul occidental de unde a apărut ideea de a crea o operă literară pe care lumea n...
-
Sunt încă mulţi oameni care se întreabă la ce folosesc cărţile. Te distrează sau te-nvaţă ceva ? Sunt întrebări la care nu se găsesc răspun...
-
Am citit cartea aceasta înainte de V., adică în ordine inversă de cum au fost scrise. Mai întâi să vă lămuresc ce înseamnă titlul, fiindcă e...
-
Am citit prima dată cartea cu mulţi ani în urmă. Ştiu că o luam mereu de la început fiindcă pierdeam şirul. Insă după ce naraţiunea m-a prin...
Blogroll
About
Blog Archive
Labels
- ”Augustin Frățilă”
- 1989
- Adrian Năstase
- Adrian Papahagi
- Alex Ștefănescu
- Andrei Terian
- Arsenie
- articole
- Așteptându-i pe barbari
- băieței fripți
- Bloom
- Bogdan Crețu
- booknation
- brandul de țară
- Budapesta
- Bușteni
- calatorii
- canibalism
- carte
- carte nouă
- cartea Instituția
- carti
- carti fundamentale
- carul cu boi
- Catalina Stildescriitor
- catedrale
- cărți
- cenzură
- chestii
- China comunistă
- chinezii
- cianură
- Ciotloș
- Claudiu
- coperta.
- Copiii paznicilor de elefanți
- Copilăria lui Isus
- Cotroceni
- Creta
- Cristina Nemerovschi
- cronica
- cronica literară
- cronică
- cultură
- cutremur
- Danemarca
- De Sade
- Denisa Comănescu
- deontologie
- Diana Daniela Macovei
- din cotidian
- Dostoievski
- dreapta
- drog
- editura aius
- editura Pastel
- egophobia
- elefant
- Emanuela Istrate
- Evgheni Vodolazkin
- Felix Nicolau
- Femeia de porțelan
- femeie decapitata
- film
- fluturele-curcan
- Franzen
- Gabriel Liiceanu
- Gabriela Gavril
- Gaudeamus
- Gonçalo M. Tavares
- Haruki Murakami
- Herg Benet
- hipsteri
- home
- Ierusalim.
- impresii de lectură
- Institutia
- Instituția
- interviu
- Invaziile inimii
- Ioan Suciu
- Iohannis
- J.M. Coetzee
- J.M.Coetzee
- James Meek
- Janos Kadar
- Karth
- Kazantzakis
- lansare
- Laur
- librarii
- Liiceanu
- Lucian Boia
- lucrări
- Marius Gabor
- Megalo Kastro
- Middlesex
- Mihai Iovănel
- Mo Yan
- moderator
- Moise
- Momaia
- Momâia
- momente
- Naucul
- nou volum
- nouă carte
- obsesia
- om liber
- Omul de fier
- Patapievici
- Paul Cernat
- PDL
- pensiile
- Peter Høeg
- Pleșu
- pornografică
- povestire
- R2-D2
- Radu Aldulescu
- Radu Banciu
- recenzie
- reflecţii
- Robert Turcescu
- roman
- roman puternic
- Rusia
- salariile
- Sarah Winman
- schițe umoristice
- Semne Bune
- Sibiu
- Simona Sora
- stânga
- Teodora Dumitru
- Tracus Arte
- Traian Băsescu
- trecutul comunist
- trompeta partid
- Tsukuru Tazaki
- Țara vinului
- umorul
- Valea Prahovei
- valoarea
- Vânătoare de roboți
- vikingi
- Yōko Ogawa
- zăpada
- zece cărți
Despre mine
joi, 24 noiembrie 2011
În prima zi a Târgului Gaudeamus 2011 (23 noiembrie 2011) a fost lume puţină. Exact la ora 18 trecute fix Cosmin Perţa a vorbit în microfonul de la standul editurii Tracus Arte, provocând scurte tresăriri unor capete de vizitatori de prin preajmă. El a făcut o scurtă prezentare a romanului meu („o scriitură aparte în peisajul literar românesc etc.”), după care i-a dat cuvântul scriitorului Ioan Groşan. Acesta a primit cuvântul pasat, dar a spus că nu se simte în largul său vorbind liber şi că va citi după un text. Acesta a fost un mare noroc al meu, fiindcă domnul Groşan mi-a dat la sfârşit hârtia pe care-şi aşternuse impresiile despre cartea mea. Iată textul scriitorului Ioan Groşan :
Prima senzaţie pe care o ai citind romanul „Trei sute de trepte” al lui Ioan Suciu este, încă de la primele pagini, că ai intrat într-un univers epic kafkian.Un Kafka adus, evident, în contemporaneitate, în prezentul strict. Emil, eroul central al cărţii, este un fel de Josef K., funcţionar într-un vag şi imens institut bucureştean. La fel precum personajul autorului „Metamorfozei” Emil este înconjurat de un univers straniu şi ostil, cu fiinţe cosmareşti care par că n-au altă treabă decât să-l şicaneze, să-l chinuie.
Încă de la primele pagini, aflăm că la sfârşitul unei zile de muncă, Emil nu mai poate ajunge acasă fiiindcă, brusc, institutul este înconjurat de un zid înalt şi deşi ceilalţi funcţionari ştiu o poartă, o ieşire, Emil nu o găseşte.Rămâne astfel mai multe zile prizonier al instituţiei; se metamorfozează treptat (şi nu întâmplător am pomenit povestirea „Metamorfoza”) într-un soi de animal uman, dormind prin subsoluri, prin cotloanele acestui sui-generis castel funcţionăresc din care nu poate ieşi, spre deosebire de data asta, de romanul lui Kafka, unde personajul central nu poate ajunge la castelul râvnit.
Este, desigur, o parabolă epică despre singurătate, despre fiinţa prinsă în angrenajul unei lumi fără căpătâi şi fără valori ferme. Şi nu întâmplător singura evadare pe care şi-o poate permite Emil e în somn, fiindcă trezirea înseamnă de fiecare dată plonjarea în acelaşi spaţiu şi timp al unei hăituiri perpetue.
Este o carte cu o scriitură simplă, directă, fără mari arabescuri stilistice. Personajele sunt schiţate rapid, în tuşe ferme, clare, rămânându-ţi în minte.
Vă invit aşadar cu plăceresă citiţi cartea, evident nu înainte de a o cumpăra.
Prima senzaţie pe care o ai citind romanul „Trei sute de trepte” al lui Ioan Suciu este, încă de la primele pagini, că ai intrat într-un univers epic kafkian.Un Kafka adus, evident, în contemporaneitate, în prezentul strict. Emil, eroul central al cărţii, este un fel de Josef K., funcţionar într-un vag şi imens institut bucureştean. La fel precum personajul autorului „Metamorfozei” Emil este înconjurat de un univers straniu şi ostil, cu fiinţe cosmareşti care par că n-au altă treabă decât să-l şicaneze, să-l chinuie.
Încă de la primele pagini, aflăm că la sfârşitul unei zile de muncă, Emil nu mai poate ajunge acasă fiiindcă, brusc, institutul este înconjurat de un zid înalt şi deşi ceilalţi funcţionari ştiu o poartă, o ieşire, Emil nu o găseşte.Rămâne astfel mai multe zile prizonier al instituţiei; se metamorfozează treptat (şi nu întâmplător am pomenit povestirea „Metamorfoza”) într-un soi de animal uman, dormind prin subsoluri, prin cotloanele acestui sui-generis castel funcţionăresc din care nu poate ieşi, spre deosebire de data asta, de romanul lui Kafka, unde personajul central nu poate ajunge la castelul râvnit.
Este, desigur, o parabolă epică despre singurătate, despre fiinţa prinsă în angrenajul unei lumi fără căpătâi şi fără valori ferme. Şi nu întâmplător singura evadare pe care şi-o poate permite Emil e în somn, fiindcă trezirea înseamnă de fiecare dată plonjarea în acelaşi spaţiu şi timp al unei hăituiri perpetue.
Este o carte cu o scriitură simplă, directă, fără mari arabescuri stilistice. Personajele sunt schiţate rapid, în tuşe ferme, clare, rămânându-ţi în minte.
Vă invit aşadar cu plăceresă citiţi cartea, evident nu înainte de a o cumpăra.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
Din pacate eu n-am mai intrat pe bloguri de o buna bucata de vreme, asa ca n-am aflat decat acum de lansare. Oricum, o sa ajung vineri la targ si promit ca o sa-mi cumpar cartea & ca o s-o citesc. De fapt asta e important.. Numa' bine.
mr.hyde:
Ok. Si pentru mine satisfactia cea mare este citirea cartii. Mersi!
Se anunță un roman tare de tot ! Mă bucur mult că ai fost prezentat de scriitori importanți, precum Groșan și Perța.
Şerban Tomşa:
Am avut noroc. Este preferabilă opinia unui prozator, mai ales de talia lui Ioan Grosan, decat cea a unui critic literar. Cred eu !
Comparaţia cu Kafka ne face foarte atenţi...Felicitări, a trecut greul, cum se zice!:)
eva:
Si eu trebuie sa fiu foarte atent ! :)
Trimiteți un comentariu