Viaţa sexuală a lui Immanuel Kant – de Jean – Baptiste Botul

Celebrul filozof Immanuel Kant nu a părăsit niciodată Königsberg  şi nu s-a însurat niciodată. Ca orice profesor din România după ce a devenit profesor titular şi-a cumpărat din leafă o casă în care primea mereu oaspeţi şi avea un servitor care-l trezea în fiecare dimineaţă la ora cinci fără un sfert . Poftim ? Am greşit ceva până aici ? Un profesor din România nu-şi poate cumpăra o casă din salariu ?! Nu se poate aşa ceva…Nu-mi vine să cred!

De ce nu s-a însurat niciodată ? Kant considera celibatul o problemă care ţinea de esenţa însăşi a filozofiei. Avea convingerea fermă că nu poţi să te ocupi şi de nevastă şi de filozofie. Iar filozoful nu e la fel ca băcanul care opt – nouă ore stă cu şorţul pe el la tejghea după care intră în casă şi stă peste nevastă. Filozoful lucrează tot timpul.

Iată ce spune Kant despre femei:

„O femeie precum doamna Dacier, al cărei cap e doldora de greacă, sau ca marchiza du Chatelet, care discută despre mecanism în detaliu, ar putea cu acelaşi succes să poarte barbă”.

„Îmi este greu să cred că sexul frumos este capabil de principii.”

„Atâtea femei abuzează de încuviinţarea ce le-a fost dată ca să fie ignorate”

„Este uşor să analizezi bărbatul; femeia, în schimb, nu-şi trădează secretele, păstrându-le cum nu se poaste mai rău pe ale celorlalţi. ”

„Râsul este viril, lacrimile feminine.”La această observaţie, mi-aş permite un amendament: dacă nu eşti şef de stat .

Kant avea o teamă de viaţa sexuală. El spunea că trebuie să-ţi păstrezi lichidele. Ele reprezintă o parte din forţa noastră vitală. Orice scurgere este o pierdere de energie.

Cartea lui Jean – Baptiste Botul tratează concepţia lui Kant despre sexualitate cu ironie şi umor. Sigur că nu oricine îşi poate permite să facă acest lucru.Botul nu a lăsat nicio scriere filozofică. Au rămas după acest autor numai transcrieri ale conferinţelor sale.