Mai este Nicolae Breban un comunist?

Sunt multe aspecte descrise în articol: o evoluţie a ideilor şi atitudinilor lui Nicolae Breban atât în comunism cât şi-n perioada actuală, relaţiile autorului Trădării criticii cu personalităţile literare ale perioadei şi poziţiile lui faţă de aceştia.

Şi pentru că suntem pe Internet trebuie să caut esenţa problemei în cuvinte cât mai puţine, după cum spunea Mircea Badea: „Haide frate, bagă repede, ia-o pe scurtătură că n-am timp…” (solicitantul respectiv fiind în realitate grăbit spre vreo petrecere cu manele sau să se uite la Ţociu şi Palade !). Gheorghe Grigurcu (ce nume lung mai are şi acesta!) se întreabă la un moment dat: „E adevărat că Breban a jucat tenis cu generalul Pleşiţă ?”

Grigurcu demonstrează prin situaţii concrete că Breban avea relaţii bune cu mulţi sus-puşi comunişti şi că în realitate aprecia acel regim, deşi o făcea într-un mod destul de greu de descifrat. Dar cum este Nicolae Breban în prezent , apropo de ideile din cartea lui Trădarea criticii ?

Răspunsul poate fi găsit în ceea ce scrie Breban despre două din vocile cele mai importante de la Europa liberă, astfel : „Mai ales scrierile Monicăi Lovinescu, publicate cu pompă de Editura Humanitas şi comentate de N. Manolescu ultra-elogios, nediferenţiat, ocolind falsurile şi uneori chiar minciunile care care se etalau pe zeci de pagini…”

Şi Grigurcu remarcă: „Cuvinte rele, injuste. Nu ştim exact care ar fi „falsurile” şi „minciunile” avute în vedere, dar nivelul paginilor scrise de Monica Lovinescu ne îngăduie a le aprecia hotărât în afara insinuării că ar fi fost preţuită doar ca fiică a lui E. Lovinescu”.

Şi mai departe Grigurcu spune: „În fond, Nicolae Breban e surprinzător de tolerant cu comunismul. S-a înduplecat, într-un chip mai curând convenţional, a-l repudia, însă nu întârzie a se arăta îngrijorat de tentaţia „absolutizării răului” respectiv, pe care declară că n-o înţelege.”